Despre martisor

La începutul lunii martie, în România, ca și în alte părți din sud estul Europei sărbătorim începutul primăverii într-un mod special, prin Martisor, care a devenit elementul asociat zilei de 1 martie.
Conform ipotezelor unor arheologi, originea acestui obicei este veche de peste 8000 de ani. Sărbătorirea acestuia era fie o tradiție dacă, fie una romană. “Mărțișor” este un termen cu origine latină și derivă din numele lunii martie.

În Roma antică, Anul Nou era sărbătorit pe 1 martie. Martie („Martius”) a fost numit în cinstea zeului Marte zeul războiului, dar și zeul agriculturii, care contribuie la renașterea vegetației. Se pare însă că și dacii sărbătoreau Anul Nou tot în prima zi a lunii martie.

În prezent, Mărțișorul este un simbol al primăverii, al renașterii și, în zilele noastre un pretext pentru a crea un design unic și inedit. Mărțișorul nostru românesc deplin intrat în cultura urbană este compus din două fire de lână răsucite, colorate în roșu și alb, și un element decorativ, un mic obiect realizat din diverse materiale: metale (inclusiv prețioase) sticlă, plastic, hârtie, lut, lemn, fibre textile, pastă polimerică etc.
În mediul rural aceste fire, erau prinse în fața porții sau la ferestrele în ideea de a proteja împotriva spiritelor rele – uneori se legau de crengile copacilor pentru a le aduce rod.

Primele obiecte atașate la acest șir au fost monede de aur și argint, urmate de mici bijuterii de argint, pentru ca mai apoi, să apară și cele din lemn.

Tradiția populară spune că mărțișoarele realizate în formă de trifoi aduc noroc iar cele în formă de ancoră simbolizează credința. În prezent, șirul alb și roșu poate fi atașat la o varietate de obiecte fiecare cu simbolismul propriu sau poate doar cu ambiția de a promova un design expres. Aceste suveniruri sunt purtate doar timp de una sau două săptămâni.

Curios lucru, în Bucovina și în Moldova, bărbații sunt cei care primesc mărțișoare sau flori de la femei, însă în majoritatea regiunilor țării aceste mici obiecte sunt dăruite femeilor, ca semn al admirației și respectului.

Așa cum spuneam formele pe care acest simbol le poate lua sunt infinite și variază în dimensiune, stil și în materialul din care sunt realizate. Ele se pot distinge, bineînțeles, și prin preț – un diamant poate oricând deveni un mărțișor dacă este prins cu tradiționalul fir alb-roșu.

Ce facem de 8 martie?

În același timp luna martie se prezintă ca o altă oportunitate de marketing, pe care nimeni nu o va rata. Poate că nu vom avea parte de campanii agresive – orice marketer va știi că exploatarea acestor ocazii ciclice trebuie atent temporizată și dozată.

Toată publicitatea legată de Mărțișor e de regulă folosită ca un „buzdugan” al zilei de 8 martie – oferă un mic respiro consumatorului, îl ține într-o mică tensiune până când spre el se vor arunca din nou salve de oferte și ocazii unice, de nerefuzat. Iubirea declarată de Valentine’s Day trebuie re-confirmată, dragi consumatori.

De 8 martie trebuie să faceți mai mult, iar dacă nu ați făcut nimic încă (se poate așa ceva?) aveți unica ocazie ca la începutul lunii martie să începeți să recuperați! Parcă un buchet de flori e prea puțin, nu-i așa? Bijuterii, bomboane, parfumuri, creme, lenjerie propuneri acceptabile, chiar dacă sunt din registrul banalității.

Și puteți fi, totuși, și originali: doar să aveți răbdarea necesară să răscoliți printre propunerile inedite ale vânzătorilor de la tarabe fizice sau, mai nou, virtuale.

Dragi vânzători, mai este și o altă cale spre inima consumatorilor – cea naturală. Clienții noștri cumpără și a doua oară de la noi, nu ca rezultat al bombardamentului cu oferte și invitații. Da, poate vor ceda și vor cumpăra o dată, doar ca să înceteze asaltul și să își poată auzi propriile gânduri.

A doua oară însă vor evita bulevardul digital prin care curg miliardele de biți de reclame și vor alege altceva, care îi va face să se simtă importanți, prețuiți, ceva care le va crea o stare de bine. Nu trebuie subestimată inteligența emoțională. Ce contează pentru fiecare dintre noi este și ceea ce vinde cu adevărat: povestea, experiența prețioasă, comunitatea și comuniunea de interese.

Teoria marketingului experiențial și-a dovedit validitatea prin faptul că ceea ce fidelizează un client, un consumator, este povestea în care se regăsește și a cărei continuare dorește să o afle: el te va căuta să afle ce urmează, să trăiască din nou acel moment de suspendare, care îi captivează simțurile și îi umple memoria. El este clientul fidel.

Toate mișcările anti-consumeriste, minimaliste sunt un răspuns firesc al societății la aceste comportamente de marketing agresive și lipsite de onestitate; acestea ne-au echivalat artificial fericirea cu posesia de lucruri îndepărtându-ne de firescul vieții, aruncându-ne în caruselul dorințelor, făcându-ne dependenți de produsele care ne promit o valorizare superioară în ochii celorlalți. A venit momentul în care vrem să recuperăm „viața” și sensul ei.

Dragi comercianți, sunteți vânzători de vise, încercați să ne faceți să visăm frumos de martisor. Fiți responsabili în campaniile voastre de marketing, cu vizualurile care ne sclipesc în ochi de aceste sărbători. De mărțișor și 8 marite, așteptăm de la voi poveștile care să ne ancoreze în sensul bun al acestor momente speciale.

Putem trăi fără cantități imense de produse inutile dar nu putem trăi fără experiențe și povești. Vrem să simțim, să ne amintim! Mărțișorul e o sărbătoare despre care vrem să știm mai mult decât ce se arată printre sclipiri de Swarowski atârnate de un firicel simplu împletit în roșu și alb.

Este o tradiție atât de veche și frumoasă, atât de bogată în semnificații încât în 2017 a fost înscrisă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității (listă gestionată de UNESCO), un complex de practici culturale comune mai multor teritorii din sud-estul Europei (ați văzut mărțișorul la bulgari, la moldoveni, la macedoneni?).

Ritualurile, motivațiile care însoțesc dăruirea acestor mici obiecte sunt mai prețioase decât forma lor.
Poate că semnificațiile precise care le-au dat naștere s-au pierdut, au fost înlocuite de ritualuri noi: ce a mai rămas din ce a fost? Ce mai este viu acum? Ce mai păstrăm? Ce ne mai mișcă sufletul?

Trifoiul cu patru foi, hornarul care ne aduc norocul, ghiocelul care ne arată că putem să învingem adversitățile și anticipează prospețimea noului anotimp, inimioarele care demonstrează (și bagatelizează) afecțiunea, flamingo, ananasul – elemente decorative (încă) în trend, păsările încântătoare mesagere ale purității sufletești, toate aceste amulete contemporane sunt încă oferite însoțite de firul roșu-alb împletit specific de martisor.

Mai presus de aceste forme și nesfârșitele lor variațiuni este însă bucuria darului.

Un dar pe care îl amplificăm de 8 martie când celebrăm femeile, în ceea ce este ziua internațională a femeii – o sărbătoare mai recentă și mai puțin încărcată de simbolism tradițional dar cu un important simbolism social, care desigur s-a pierdut în subsidiar.

Oare vreunul dintre produsele pe care ne gândim să le dăruim au vreo legătură cu drepturile femeilor? Mesajele care însoțesc campaniile de marketing cu acest prilej aduc aminte despre asta? Niciodată…

Aceleași dulcegării reciclate, fără contur, aceeași imagine a femeii ușor de mulțumit cu un parfum și un buchet de trandafiri. Cum să alegem altceva? Cum să fim mulțumiți cu ce alegem? Unde e povestea? De ce abia așteptăm să treacă și acest moment în care ne îndeplinim conștiincios ceea ce ne imaginăm că este datoria de copil, de soț bun, de coleg de serviciu?.

Fără să cădem în feminism exagerat, 8 martie este o sărbătoare a puterii, poate am putea să o privim dintr-un unghi mai interesant. Ar putea fi o sărbătoare în care, dacă tot trebuie să cumpărăm ceva să îi atașăm un sens mai profund și o poveste adevărată. Prin campaniile noastre de marketing, măcar. Ca să nu treacă și anul acesta la fel lăsând un gust amar de fiere tulburată de prea mult tort, șampanie și ciocolată.

Vânzători, marketeri și designeri, ne așteptăm la campanii de 8 martie care surprind esența acestor sărbători, să simțim că accesând produsele și serviciile voastre putem să dăruim celor dragi din suflet, nu doar din buzunar. Dacă vreți să e creați amintiri de neuitat, faceți-ne să simțim gustul madeleine-i lui Proust prin poveștile și imaginile voastre meșteșugite. Uitați de oferte 1+1 care expiră în 2 ore, de „click aici”.

Puneți puțin mai mult suflet, chiar vrem să îl simțim…

Pe noi, BVR’s Creative Lodge, creatori de conținut pentru branding și advertising, ne preocupă să „animăm” ceea ce facem. Darul nostru de 8 martie pentru voi este ocazia de a arunca o ocheadă în vizuina noastră creativă. Uitați-vă cum turnăm suflet și pasiune în ceea ce facem.